Bunicii
Albiti de vreme si necazuri,
La gura sobei, povestesc.
- Stii tu cand pentru prima oara
Ti-am spus atunci ca te iubesc?
-O da, zambeste bland batrana,
Si eu ti-am dat, spre amintire,
Din parul meu, o bucla de-aur,
Ca semn de vecinica iubire.
- O tiu,mosneagul ii raspunde.
Si printre foile'nvechite,
Suvita de-aur i-o arata,
Simbol de zile fericite.
Plangand ca doi copii, alaturi,
S'au sarutat pe frunte dulce.
Tarziu de tot in acea seara
S'au dus batranii sa se culce.
No comments:
Post a Comment